e-Learning 2016-2017

BADESCU Loredana Anne-Marie
  • Lemnul este una dintre cele mai valoroase resurse naturale ale Planetei, fiind un material mereu modern cu multiple utilizări şi potenţiale noi aplicaţii. Cercetarea acestuia nu s-a epuizat şi nu se va epuiza niciodată. Este un material indispensabil omului în majoritatea activităţilor acestuia iar din punct de vedere ecologic, este o materie primă cu caracteristici regeneratoare. Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a dezvoltării tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Aşadar, dezvoltarea economică în scopul îmbunătăţirii standardelor de viaţă, a condus în ultima vreme la creşterea cerinţelor de material lemnos pe piaţa mondială. Valoarea socială a lemnului este afectată însă de o gamă complexă de factori, iar disponibilitatea lemnului în diferite domenii de utilizare, inclusiv mobilier, se raportează de cele mai multe ori la capacitatea industriei de a spori valoarea adăugată, utilizarea sa raţională, şi din ce în ce mai insistent, stimularea regenerabilităţii sale. Se pune astfel problema promovării şi susţinerii politicii de dezvoltare durabilă în managementul forestier şi în acelaşi timp dezvoltarea unor produse care să asigure o utilizare eficientă a resurselor naturale. Dezvoltarea durabilă fiind “o modalitate de dezvoltare a societăţii umane, care asigură satisfacerea necesităţilor generaţiei actuale fără a afecta nivelul şi calitatea vieţii generaţiilor viitoare” după cum menţionează Organizaţia Naţiunilor Unite la Reuniunea de la Rio de Janeiro (1992). De asemenea, Strategia de Dezvoltare Durabilă a României pentru 2007 – 2013 are în prim plan protecţia mediului şi a resurselor în scădere DIRECTIILE PRIORITARE DE CERCETARE • Valorificarea resurselor de masa lemnoasa prin cresterea valorii adaugate a produselor din industria lemnului • Dezvoltarea durabila, eco-tehnologii si transfer de tehnologii in industria lemnului • Optimizarea proceselor de prelucrare dupa criteriile calitatii si consumurilor Ca si in celelalte domenii ale economiei nationale si in industria lemnului cercetarea-dezvoltarea este o activitate creativa, hotaratoare pentru progresul economic, social si cultural, reprezentand o forma superioara de valorificare a potentialului uman din acest domeniu si din domeniile complementare. In acest sens, CCSPL promoveaza formarea continua, dezvoltarea si motivarea resurselor umane pentru asigurarea competentei si eticii profesionale in activitatile de cercetare-dezvoltare pe care le desfasoara, precum si eliminarea constrangerilor ce pot limita libertatea de creatie. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A CERCETARII ELABORATA DE CCSPL tine seama de misiunea personalului de cercetare-dezvoltare din industria lemnului, care trebuie sa atinga urmatoarele obiective de importanta majora: • sa contribuie continuu la dezvoltarea cunostintelor stiintifice; • sa realizeze transferul de cunostinte si tehnologii catre specialistii din domeniu si industrie in limitele legii; • sa valorifice cu eficienta maxima rezultatele activitatii de cercetare-dezvoltare in limite legale • sa asigure conditiile propice privind atragerea tinerilor specialisti din domeniul industriei lemnului in scopul mentinetii continuitatii activitatilor de cercetare-dezvoltare. Principiile fundamentale ale activitatii personalului de cercetare-dezvoltare promovate de CCSPL sunt: • asimilarea, utilizarea si generarea de noi cunostinte, precum si folosirea celor mai bune practici in domeniul industriei lemnului • respectarea misiunii cercetarii si a eticii profesionale. Atingerea obiectivelor strategice de cercetare-dezvoltare de se va realiza in urma parcurgerii urmatoarelor etape: Imbunatatirea calitatii si asigurarea randamentelor maxime in industria lemnului prin optimizarea la cel mai inalt nivel al tehnologiilor de procesarea lemnului ; Acest obiectiv poate fi realizat prin: • Analiza performantelor in domeniu la nivel international (studii, contacte cu specialistii straini, colaborari externe, stagii doctorat, participari la Conferinte internationale si programe internationale); • Analiza performantelor in domeniu la nivel national (evaluare la nivelul societatilor romanesti, contacte si colaborari cu specialistii romani, stagii doctorale); • Elaborarea si optimizarea unor studii fundamentale si proiectare asistata de calculator ce au la baza analizele de la paragrafele anterioare efectuate la nivel economic national pentru industria lemnului, prin comparatie cu performantele din domeniu la nivel international;.(echipa de cercetatori, colaboratori, doctoranzi) • Elaborarea si implementarea unor solutii de rezolvare optima a problemelor cu care se confrunta industria lemnului romaneasca in baza cercetarilor si rezultatelor de la punctul 3. • Monitorizarea rezultatelor obtinute in urma cercetarilor si mediatizarea acestora prin publicare, comunicari stiintifice organizarea de cursuri de formare continua si perfectionare, doctorat, conferinte nationale si internationale etc. Controlul global al proceselor de prelucrarea lemnului prin: Studii, analize si recomandari la nivelul societatilor comerciale din domeniu, care sa conduca la maximizarea functiilor productivitate, pe fondul minimizarii functiilor consumuri. Crearea unei baze de date stiintifice pentru sectorul industriei lemnului schemă care urmăreşte firul roşu al încadrării materiei prime studiate în ansamblul resurselor naturale existente pe Terra care sunt utilizate în industrie din ce în ce mai mult şi care fac obiectul atenţiei cercetătorilor, proiectanţilor şi producătorilor astfel încât să fie asigurată strategia de dezvoltare durabilă este prezentata in continuare. Evaluarea cercetarilor evaluarea individuala, individul facand parte din structurile evaluate si contribuind prin punctajul propriu la performanta structurii administrative in care isi desfasoara activitatea de cercetare. A. Criterii de evaluare: A1. Rezultatele cercetarii vor fi surprinse prin opera omnia si recunoasterea prestigiului unui cercetator, la nivel national si international A2. Nivelul dotarii si eficienta utilizarii infrastructurii de cercetare: echipamente si aparatura performanta, aflate in perioada activa de viata; laboratoare de cercetare (aflate in perioada activa de viata); gradul de utilizare al infrastructurii de cercetare existenta; raportul dintre valoarea infrastructurii de cercetare aflata in perioada activa de viata si resursele atrase annual pentru cercetare; produse software specializate licentiate. A3. Formarea resursei umane: numar conducatori de programe de master/doctorat, numar studenti la master/doctorat, numar doctori in stiinta formati in cadrul unitatii evaluate; studenti antrenati in programe de cercetare ale unitatii evaluate. A4. Organizare: Existenta unei structuri organizatorice corespunzatoare pentru cercetare, avand in componenta resursei umane categoriile de personal care desfasoara activitate de cercetare: Profesori (C.P.I) ;Conferentiari (C.P.II) ;Sefi lucrari (C.P.III) ;Asistenti universitari (cercetator) ;Preparatori ;Doctoranzi ;Studenti la programele de master/studii aprofundate. A5. Integrarea in comunitatea de cercetare stiintifica: conventii cu universitati, institute de cercetare, societati; colaborari cu parteneri straini in procesul didactic si de cercetare (doctorate in cotutela s.a.); integrarea in retele de laboratoare; participarea la programe nationale si internationale de cercetare (contractor/partener); coordonatori de programe internationale de cercetare obtinute prin competitie. A6. Alti indicatori urmariti in evaluare: venituri anuale obtinute din activitatea de cercetare de catre unitatea evaluata/cercetator (profesori, conferentiari etc.) din care: venituri anuale obtinute din proiecte internationale de catre unitatea evaluata/cercetator (profesori, conferentiari etc.); venituri anuale obtinute din participarea la proiecte de cercetare la nivel national/cercetator; venituri din contracte de cercetare cu terti/cercetator. B. Identificarea domeniilor si subdomeniilor de cercetare B1. Se stabilesc si valideaza domeniile/subdomeniile de cercetare de catre comisia de coordonare. B2. Se stabilesc categoriile in care se impart domeniile/subdomeniile si coeficientii asociati lor de catre comisia de coordonare. C. Inventarierea colectivelor de cercetare pe domenii/subdomenii D. Selectarea expertilor pe domenii/subdomenii, cu consultarea comunitatii academice Pentru a se asigura o ampla consultare a comunitatii academice in vederea stabilirii listei expertilor se propune ca intreg procesul sa aiba la baza "licitatia". Fiecare membru al comunitatii academice poate transmite un e-mail prin care sa precizeze ordinea primelor 15 personalitati din domeniul considerat. Evaluarea are la baza principiul peer-review, cu respectarea confidentialitatii asupra celui care a propus ierarhia. III. Simulare Simularea se va organiza cu parcurgerea tuturor etapelor de evaluare pornind de la evaluarea individuala pana la evaluarea intregii entitati. Exercitiul propriu-zis de evaluare a cercetarii: Se inainteaza dosarele de autoevaluare – centralizat la nivelul universitatilor – catre comisia de coordonare. Se analizeaza dosarele de autoevaluare in cadrul comisiei de coordonare. Se realizeaza auditul in teren de catre expertii selectati pentru fiecare domeniu in parte. Se intocmeste de catre experti raportul de evaluare in urma auditului in teren si se inainteaza comisiei de coordonare. Se realizeaza ierarhizarea si se valideaza rezultatele. Se publica rezultatele evaluarii. Se prezinta rezultatele evalurii Exemplu de evaluare cu articole impuse: RECUNOASTERE LA NIVEL NATIONAL 1. OPERA OMNIA Monografii, tratate publicate in edituri recunoscute 20 Articole publicate in reviste de specialitate cu referenti si colective editoriale: - Reviste editate de Ed. Acad.15 - Anale, buletine st. ale univ.10 - Reviste de specialitate 10 Conferinte invitate/lucrari de sinteza perzentate la manifestari stiintifice recunoscute 10 Lucrari publicate in volumele unor conferinte nationale cu referenti si comitet de program 5 Brevete omologate, produse aplicate in industrie (economie) 10 2. RECUNOASTEREA PRESTIGIULUI Membru in colectivele de redactie ale unor reviste stiintifice 10 Premii stiintifice: - Academia Romana15 - MEC, CNCSIS, etc.10 - Alte premii5 Membru in organizatii stiintifice nationale 5 Referent stiintific/expert CNCSIS 5 Profesor invitat la universitati de prestigiu pentru prezentari de sinteza 5 Granturi castigate prin competitie 5 Contracte de cercetare stiintifica 3 RECUNOASTERE LA NIVEL INTERNATIONAL 1. OPERA OMNIA Monografii, tratate publicate in edituri recunoscute 50 Articole publicate in teviste cotate ISI 30 Articole publicate in reviste cu referenti si colective editoriale 20 Conferinte invitate/lucrari plenare le conferinte internationale de prestigiu 10 Lucrari publicate in volumele unor conferinte internationale (cu referenti)10 Brevete, produse omologate in strainatate 20 2. RECUNOASTEREA PRESTIGIULUI Membri in colective de redactie ale unor reviste recunoscute 10 Membri in organisme stiintifice internationale/societati profesionale 10 Organizator de manifestari stiintifice internationale (sesiuni invitate) 15 Profesor invitat pentru prelegeri la universitati de prestigiu 10 Membru in comitetele internationale de program 10 Granturi obtinute prin competitie internationala 15 Membru in comisii de doctorat recenzor/expert instrainatate 10 Membru in echipa de cercetare internationala 5 NOTA: 1. Pentru monografii sau carti publicate in edituri recunoscute se vor acorda punctele prevazute, pentru fiecare 100 de pagini dar raportate la numarul de autori. Referitor la atribuirea punctelor pe autori se poate lua in considerare si alta propunere facuta de coordonatorul lucrarii. 2. Articolele care au mai multi autori vor fi luate in considerare prin impartirea numarului de puncte la numarul de autori. Pentru fiecare articol se poate lua in considerare si propunerea facuta de primul autor al articolului.
  • Disciplina are ca obiectiv: „Proiectarea si exploatarea dispozitivelor tehnologice din industria lemnului. Metode si tehnici de modelare. Dezvoltarea abilitatilor de a observa posibilitatea mecanizarii si automatizarii proceselor prin introducerea dispozitivelor. Dezvoltarea creativitatii si capacitatii de a modifica structura MU prin upgradarea cu dispozitive” Acest obiectiv se atinge prin invatarea tematicilor predate de-a lungul a 42 de ore de curs si aplicatii. Tematicile dezvoltate se refera la: Structura si classificarea dispozitivelor, principii de baza in proiectarea si exploatarea dispozitivelor, Reguli de pozitionare a pieselor in dispozitiv, Reazeme pentru pozitionarea suprafetelor plane, cilindrice, conice si sferice, Precizia de pozitionare si calculul erorilor de pozitionare, Fixarea pieselor in dispozitiv si mecanisme de strangere, sisteme de actionare si constructia dispozitivelor pentru ferastruire, frezare, burghiere, derulare si taierea plana a furnirelor, strunjire si finisare. Tot in curs se predau metode de dimensionare a dispozitivelor si optimizarea constructiei acestora. In urma invatarii tematicilor predate la aceasta disciplina, studentul dobandeste abilitati precum: - Selectarea metodelor adecvate de calcul pentru elaborarea proiectelor şi implementarea celor mai eficiente dispozitive destinate prelucrarilor mecanice utilizate la obtinerea produselor finite din lemn, care sa contribuie la optimizarea diferitelor procese de prelucrare mecanica a lemnului şi a structurilor din lemn - Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru identificarea si utilizarea celor mai eficiente elemente de dispozitiv la proiectarea si fabricarea dispozitivelor in domeniul industriei lemnului - Selectarea soluţiilor optime pentru exploatarea dispozitivelor in vederea asigurarii celor mai bune metodele şi tehnologii de fabricaţie a mobilierului şi a produselor finite din lemn Disciplina serveste la intelegerea problematicilor legate de proiectarea tehnologiilor de fabricare a mobilei si altor produse din lemn; la managementul calitatii produselor, aplicarea cunostintelor dobandite la disciplinele fundamentale, de domeniu si de specialitate parcurse anterior. Totodata, disciplina contribuie la dezvoltarea creativitatii si a capacitatii de proiectare-optimizare in industria lemnului.
  • Disciplina are ca obiectiv: „Identificarea tipului si geometriei optime a sculelor utilizate in procesele de prelucrare mecanica din industria lemnului, precum si modelarea si optimizarea regimurilor de prelucrare mecanica a lemnului si materialelor lignocelulozice” Acest obiectiv se atinge prin invatarea tematicilor predate de-a lungul a 28 de ore de curs si aplicatii. Tematicile dezvoltate se refera la: Materiale utilizate in constructia sculelor, Panze taietoare de gater, constructie, geometrie, intretinere, Panze taietoare, panglica, constructie, geometrie, intretinere, Panze taietoare circulare constructie, geometrie, intretinere, Freze profilate constructie, geometrie, intretinere, Freze disc constructie, geometrie, intretinere, Freze cu coada constructie, geometrie, intretinere, Capete de frezat constructie, geometrie, intretinere, Arbori port-cutite constructie, geometrie, intretinere, Burghie constructie, geometrie, intretinere, ascutire Cutite, constructie, geometrie, intretinere, ascutire Scule pentru slefuirea lemnului, constructie, geometrie, intretinere Ascutirea sculelor, particularitati, tehnici Metode de marirea durabilitatii sculelor In urma invatarii acestei discipline, studentul dobandeste abilitati precum: - Selectarea metodelor adecvate de calcul pentru elaborarea proiectelor şi implementarea celor mai eficiente scule destinate prelucrarilor mecanice utilizate la obtinerea produselor finite din lemn, care sa contribuie la optimizarea diferitelor procese de prelucrare mecanica a lemnului şi a structurilor din lemn - Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru alegerea geometriei optime a sculelor si a parametrilor regimului de aschiere in domeniul prelucrării mecanice a lemnului - Selectarea soluţiilor optime pentru geometria sculei si a regimurilor de prelucrare in vederea asigurarii celor mai bune metodele şi tehnologii de fabricaţie a mobilierului şi a produselor finite din lemn Disciplina serveste la intelegerea problematicilor legate de interactiunea dintre cutit si lemn si influenta unor factori asupra calitati suprafetelor prelucrate; la proiectarea dispozitivelor, la managementul calitatii produselor, dar si la aplicarea cunostintelor dobandite la disciplinele fundamentale, de domeniu si de specialitate parcurse anterior. Totodata, disciplina contribuie la dezvoltarea creativitatii si a capacitatii de proiectare-optimizare in industria lemnului
  • Disciplina are ca obiectiv: „Identificarea tipului si geometriei optime a sculelor utilizate in procesele de prelucrare mecanica din industria lemnului, precum si modelarea si optimizarea regimurilor de prelucrare mecanica a lemnului si materialelor lignocelulozice” Acest obiectiv se atinge prin invatarea tematicilor predate de-a lungul a 112 ore de curs si aplicatii pe parcursul a doua semestre. Tematicile dezvoltate se refera la: Bazele taierii lemnului-procedee de prelucrare, definitii, prezentare; Elementele Procesului de aschiere, miscarile in procesul de aschiere, geometria aschiei; Geometria cutitului, cazurile fundamentale de taiere, aschierea elementara; Factorii procesului de aschiere Interactiunea dintre cutit si lemn (lemn si tais; lemn si fata de degajare; lemn si fata de asezare) Ansamblul fortelor de interactiune, calitatea aschierii Parametrii Parametrii procesului de aschiere (grosimea aschiei, unghiul de aschiere, unghiul dinamic etc)dinamici generate in procesul de aschiere Tocirea dintilor, probleme generate ale taierii lemnului cu panze, taierea cu unghiuri de degajare pozitive si negative, formarea aschiilor la taierea transversala, procese generate de aschii in golul dintelui Procedee de taiere, ferastruirea cu panze de gater Taierea cu panze panglica, taierea cu panze circulare Frezarea lemnului Burghierea lemnului, strunjirea lemnului Derularea si taierea plana, Slefuirea lemnului Materiale utilizate in constructia sculelor, Panze taietoare de gater, constructie, geometrie, intretinere, Panze taietoare, panglica, constructie, geometrie, intretinere, Panze taietoare circulare constructie, geometrie, intretinere, Freze profilate constructie, geometrie, intretinere, Freze disc constructie, geometrie, intretinere, Freze cu coada constructie, geometrie, intretinere, Capete de frezat constructie, geometrie, intretinere, Arbori port-cutite constructie, geometrie, intretinere, Burghie constructie, geometrie, intretinere, ascutire Cutite, constructie, geometrie, intretinere, ascutire Scule pentru slefuirea lemnului, constructie, geometrie, intretinere Ascutirea sculelor, particularitati, tehnici Metode de marirea durabilitatii sculelor In urma invatarii acestei discipline, studentul dobandeste abilitati precum: - Selectarea metodelor adecvate de calcul pentru elaborarea proiectelor şi implementarea celor mai eficiente scule destinate prelucrarilor mecanice utilizate la obtinerea produselor finite din lemn, care sa contribuie la optimizarea diferitelor procese de prelucrare mecanica a lemnului şi a structurilor din lemn - Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru alegerea geometriei optime a sculelor si a parametrilor regimului de aschiere in domeniul prelucrării mecanice a lemnului - Selectarea soluţiilor optime pentru geometria sculei si a regimurilor de prelucrare in vederea asigurarii celor mai bune metodele şi tehnologii de fabricaţie a mobilierului şi a produselor finite din lemn Disciplina serveste la intelegerea problematicilor legate de interactiunea dintre cutit si lemn si influenta unor factori asupra calitati suprafetelor prelucrate; la proiectarea dispozitivelor, la managementul calitatii produselor, dar si la aplicarea cunostintelor dobandite la disciplinele fundamentale, de domeniu si de specialitate parcurse anterior. Totodata, disciplina contribuie la dezvoltarea creativitatii si a capacitatii de proiectare-optimizare in industria lemnului
Skip Navigation

Navigation

    • ForumAnunţuri generale

    • URLPortal UTBv

    • FileTermeni şi condiţii de utilizare

    • Courses

      • Prelucrarea Lemnului şi Designul Produselor din Lemn

        • BADESCU Loredana Anne-Marie